Hai, să vorbim despre viață!

de Ana Sorina Corneanu

Spectacol realizat sub auspiciile Centrului de Cercetare și Creație Teatrală Ion Sava

Premiul UNITER pentru Cea mai bună piesă a anului 2019

Un performance susținut de Florentina Țilea

În contextul în care, în plină explozie a comunicării și a interacțiunii sociale a survenit o pandemie care ne-a aruncat pe toți în izolare și ne-a închis în țarcuri mai largi sau mai strâmte, generând o uriașă masă de oameni  frustrați, cărora le-au fost luate sau, cel puțin amânate, planurile de viitor, aspirațiile, visele – personajul Gretei este emblematic. Unii reacționează orientându-se spre o introspecție pentru care nu au avut timp până acum,  își pun întrebari mai mult sau mai puțin majore despre rostul lor în viață, aici și acum, formulează priorități, își clarifică niște opțiuni care le-ar putea schimba radical cursul vieții de până acum …Alții, asemenea Gretei, refuză să se supună unor coduri de comportament care nu li se potrivesc și optează să rămână liberi …

Pe cât de direct sună invitația Anei Sorina Corneanu, Hai, să vorbim despre viață!, pe atât de informal și degajat este și conținutul monologului dramatic pe care ni-l propune sub acest titlu tânăra actriță și scriitoare, monolog care – iată! – reușește să urce pe podiumul concursului UNITER ”Piesa anului”, fiind desemnată drept ”cea mai bună piesă a anului 2019”! 

"Prinsă între ceea ce își dorește și ceea ce societatea consideră a fi indispensabil, Greta își construiește, minuțios, un plan de evadare psihologic, care se schimbă în fiecare moment. Un roller coaster al minții umane, o introspecție a sufletului în căutările adevărului, o piesă despre cine suntem… atunci când nu ne raportăm la ceea ce se așteaptă ceilalți să fim". Ana Sorina Corneanu

"Cea mai mare curiozitate a omului este cum va arăta viața lui, care-i va fi povestea… și dacă această poveste se va contopi cu un plan bine stabilit de ceilalți sau se va scutura de forme predefinite, dând frâu liber imprevizibilului. Nu putem ști dinainte cum anume ne vom purta, cum urmează să înaintăm în povestea noastră. Știm doar că fiecare pas făcut ne va apropia mai mult de înțelegerea comportamentului și deciziilor noastre.
Greta ne invită să participăm la spectacolul ei, al cărei dramaturg, regizor și actor al fiecărui rol este ea însăși. Acest spectacol ar trebui să o ajute să decidă în ce direcție să-și mâne povestea. Va porni ea în direcția în care se îndreaptă majoritatea oamenilor sau va reuși să formuleze, până spre finalul spectacolului, ceea ce la început doar simte – faptul că ea a pornit într-o altă direcție?
Greta se destramă în frânturi ale existenței ei, ca să dea voce umbrelor ascunse în interior și să facă auzite și vocile lumii care o acompaniază la fiecare pas. Ea narează propriul proces de gândire la persoana a treia. Toate acestea nu sunt decât un truc, o unealtă plină de autoironie prin care își acordă șansa de a dezvălui tot, neascunzând nimic, pentru a se lovi, în final, de o singură întrebare: Va reuși ea oare să fie altfel?" Zsuzsánna Kovács